|
Scris de ioan szasz
|
|
vineri, 28 noiembrie 2008 |
Nu poti da autoritate cuiva care nu este parte cu tine. Nu poti imputernici pe cineva care nu iti apartine. Autoritatea decurge din increderea si echiparea pe care, in orice structura, “trimisul” o primeste din partea celui care il trimite. Ne aducem aminte de expresii foarte uzuale legate de experientele spirituale cu Duhul Sfânt, mai ales in mediile penticostale, prin care pecetea Duhului Sfânt era asociata cu Botezul in Duhul Sfânt si, implicit, cu mântuirea in sine. Pe de alta parte, pecetea, drept arvuna, a fost asociata in alte medii evanghelice cu momentul nasterii din nou, moment in care Duhul Sfânt isi face resedinta in inima credinciosului.
Fiecare punct de vedere are argumentele sale. Apare o anumita confuzie legata de termenii folositi, pentru ca, daca vom privi in profunzimea lucrurilor, acelasi termen, pecete drept arvuna, este utilizat in doua directii paralele, distincte.
In primul rând, arvuna este asociata fagaduintei, iar Domnul Isus s-a exprimat in termenii de fagaduinta cu privire la o lucrare distincta si ulterioara nasterii din nou, IMPUTERNICIREA pentru a fi martori, respectiv, trimiterea in slujire. Acest eveniment este mentionat drept botez in Duhul Sfânt. Aceasta fagaduinta, primirea puterii pentru slijire, inseamna AUTORITATE spirituala, in numele careia poti sa implinesti Marea Trimitere.
Apostolul Pavel utilizeaza termenul de fagaduinta, in legatura cu un alt aspect al vietii de credinta, cel al mostenirii. Conditia de a fi mostenitor este infierea, iar infierea este un efect al nasterii din nou. Acest lucru inseamna ca in momentul nasterii din nou, ca rezultat al lucrarii Duhului Sfânt, am fost infiati si facuti mostenitori. Prezenta Duhului Sfânt in noi, ca proprietar al credinciosului, este o expresie a garantiei mântuirii. Deci, Prezenta Duhului Sfânt in credinciosul nascut din nou inseamna PROPRIETATE.
Lucrarea Duhului Sfânt este foarte complexa si nu trebuie nici sa o complicam, dar nici sa o bagatelizam. Duhul Sfânt este Dumnezeu si are toate prerogativele divine, de aceea trebuie sa avem libertatea si deschiderea pentru ceea ce El are pentru fiecare in parte si pentru Biserica, in ansamblu.
|
