Home arrow Cine suntem? arrow Editoriale arrow Discretia unui slujitor
Discretia unui slujitor PDF Imprimare E-mail
Scris de ioan szasz   
vineri, 28 noiembrie 2008

Vedem tot mai multe nume atârnate pe usile bisericilor…

Andrei… Nu a adunat multe multimi in jur, nu s-a evidentiat prin opinii puternice, nu s-a revoltat, nu a vorbit, nu a fost lider. Este pomenit doar de câteva ori in Evanghelii, foarte discret. Viata lui, surprinsa in special de catre evanghelistul Ioan, il recomanda a fi un barbat simplu, pescar, atasat de familie, fara fite, fara a face valuri mari in jurul lui. Cu toate acestea, a fost un discipol dedicat lui Ioan Botezatorul, ceea ce ne spune noua astazi ca nu era resemnat cu starea spirituala izvorâta din ritualurile moarte de la Sinagoga. L-a urmat pe Ioan, l-a ascultat, a avut incredere in invatatura lui. Chiar daca a locuit departe de casa, impreuna cu fratele lui, Simon (Petru), il gasim aproape de Ioan Botezatorul, care i-L si arata pe Isus. Din acel moment, asteptarea mesianica a prins contur, astfel ca devine un urmas al lui Isus.
Bucuria pe care a primit-o, sensul nou al vietii, nu l-a lasat linistit pâna nu l-a vazut si pe fratele sau, mult mai celebrul Petru, mult mai impulsiv, mai dinamic decât el, la picioarele Domnului Isus.
Singurul lucru prin care s-a remarcat Andrei a fost pasiunea lui de a aduce oameni in prezenta lui Isus. Dupa ce l-a adus pe fratele sau, Simon, tot Andrei este cel care l-a adus pe un baietel care avea cinci pâini si doi pesti la Domnul, fapt care s-a transformat intr-o mare binecuvântare pentru mii de oameni.
Un alt eveniment care il remarca, in acelasi fel, este reflexul cu care ii duce in acelsi loc, la Domnul, pe niste greci curiosi sa-L cunoasca pe Isus.
Este atât de contrastanta metalitatea lui Andrei cu cea a multor slujitori contemporani…
Experimentam situatii care scot in evidenta atât de clar mentalitati populiste, orgolii ranite, asteptari de recompense, pretentii nejustificate, pentru slujiri care ar trebui sa ne faca onoare. Vedem tot mai multe nume atârnate pe usile bisericilor, pe lânga altare, pe pereti, pe banci, si tot mai putina pasiune simpla, descotorosita de orice populism in slujitorii contemporani.
Faceti o comparatie intre spiritul decoperit in Andrei, un ucenic al Domnului, apostol, care nu se screme sa-i apara numele scris pe undeva, nici sa-i fie recunoscuta slujirea de cine stie cine, si spiritul slujitorilor contemporani, ingramaditi sub povara numelui, al popularitatii si a onorurilor.
Dragii mei, va chem la a ne bucura de slujirea discreta, dar curata.

 
< Precedent   Următor >

Autentificare